Despre slabit

Pe oriunde mergi, se vorbeşte despre slăbit. Toată lumea ştie o cură, oricine are un vecin care a slăbit n kilograme cu regimul x, se aude de pastila sau ceaiul minune, care luate aşa, după prospect, şi mâncând în continuare ce şi cum mâncai înainte, te slăbesc 7 kilograme în 10 zile. 

Iar eu vin să vă spun aşa:

Nimic din ce auziţi nu este adevărat! Modalitatea corectă şi sănătoasă de a slăbi este una singură. ATÂT! 

Restul e poveste! Sunt încercări de a scurta un drum care trebuie urmat, care necesită ceva efort (în primul rând intelectual deoarece trebuie să învăţăm puţină nutriţie, altfel nu vom şti ce avem de făcut, atât pentru noi, cât mai ales pentru familia noastră).

Să zicem că vecina a ţinut, totuşi, o cură minune… contează şi cum a slăbit! Este sănătoasă sau şi-a dat metabolismul peste cap? Care este tonusul pielii după cură, stă frumos pe muşchi, sau atârnă dizgraţios?

Am fost învăţaţi să aşteptăm să ni se dea mură-n gură o cură de slăbit, eventual pe săptămâni, în cadrul căreia să slăbim mult şi repede. Şi după ce am terminat-o să revenim la ceea ce mâncam înainte fără să ne mai îngrăşăm.

Problema este că nu e vina noastră! Este vina iresponsabililor care spun că se poate! Şi aceştia sunt peste tot, mass-media abundă de articole în ziare, în reviste, pe net, sau reportaje la TV. Dar eu îmi voi face datoria şi vă voi spune părerea mea legată de acest subiect delicat şi incredibil de important – de fapt aş spune chiar vital – slăbitul. Ceea ce veţi face mai departe este problema dvs.

Chiar nu v-aţi săturat să tot încercaţi să scurtaţi drumul fără rezultate satisfăcătoare?

Iată cele 3 motive principale pentru care ne îngrăşăm:

1.Supraalimentarea şi dependenţa alimentară

Dacă ai probleme cu greutatea, primul lucru de care trebuie să devii conştient este faptul că eşti dependent. Da, dependent de alimente. Problema este că astfel de dependenţe îi pot împinge pe unii dintre consumatori către practici la care nu pot renunţa sau, dacă reuşesc, o fac cu mare greutate.

Dependenţele alimentare pot determina comportamente de cumpărături de alimente compulsive, având componente sociologice, filozofice, psihologice, farmacologice, medicale. Dependenţa fizică este însoţită de o dependenţă psihică manifestată ca un factor patologic de slăbire a voinţei.

Calitatea alimentelor se defineşte prin 3 caracteristici care trebuie îndeplinite simultan:

• calitate senzorială - gust, miros, textură, prospeţime;
• calitate nutriţională - alimentul trebuie să fie hrănitor;
• inocuitate - alimentul nu trebuie să fie contaminat fizico-chimic şi biologic.

Acum ia uită-te în coşul de cumpărături. Alimentele pe care le-ai achiziţionat îndeplinesc TOATE aceste criterii? Şi, înainte de a-ţi da singur răspunsul, mă văd nevoit să îţi spun că din păcate simţurile noastre singure, fără a fi susţinute de cunoştinţe temeinice, nu ne pot spune nimic despre calitatea nutriţională şi inocuitatea alimentelor, ci numai despre calitatea senzorială.

Tocmai această calitate senzorială – gust, aromă, savoare – este exploatată de producătorii de alimente!

Iar gustul, aroma, culoarea alimentelor sunt astăzi exacerbate cu ajutorul E-urilor care dau un gust nefiresc de bun.

Natura a înzestrat omul cu simţuri esenţiale pentru supravieţuire în mediul înconjurător natural, ajutându-l să-şi aleagă în mod corect hrana de origine animală (vânat) sau vegetală (fructe, legume, seminţe, cereale, rădăcinoase ş.a.). Astfel, omul a fost programat genetic să recunoască gustul dulce al fructelor coapte, gustul acru al celor necoapte, gustul amar al unor plante toxice sau pe cel al alimentelor alterate.

Astăzi, când alimentele biologice provin din lanţuri agroalimentare superintensive – chimizate, când alimentele culturale industriale reprezintă majoritatea hranei, gusturile şi aromele artificiale care ne-au invadat farfuria sunt percepute fiziologic de corpul nostru în mod diferit şi cu consecinţe nedorite asupra sănătăţii fizice şi mentale.

2.Lipsa activităţii fizice

Una dintre problemele zilelor noastre este lipsa activităţii fizice şi alimentaţia nesănătoasă. Şi aceasta, din păcate, indiferent de vârstă. Potrivit Societăţii de Endocrinologie, peste 40% dintre copiii României sunt supraponderali. În privinţa adulţilor situaţia e şi mai gravă, peste 60% din populaţie fiind supraponderală, jumătate din aceştia atingând stadiul de obezitate.

Pe plan european şi mondial se fac fel si fel de studii şi concluzia la care se ajunge, de regulă este aceea că nu se face suficientă mişcare şi, în plus ne supraalimentăm. Şi din păcate, noi adulţii, independent de voinţa noastră, “promovăm”, în cazul copiilor noştri, stilul de viaţă sedentar şi alimentaţia nesănătoasă. Nu constituie o noutate, însă cei mai mulţi adolescenţi nu fac suficiente exerciţii fizice sau nu menţin o dietă sănătoasă, au precizat cercetătorii care au analizat dieta şi timpul petrecut prin activităţi sportive la 878 de adolescenţi cu vârste cuprinse între 11 şi 15 ani, în Spania. Cercetătorii au descoperit că aproape 80%  dintre adolescenţi prezintă riscuri comportamentale în ceea ce priveşte dieta.

Cercetătorii au urmărit patru tipuri de comportamente la adolescenţi: activităţi fizice, timpul petrecut în faţa televizorului, caloriile consumate, consumul zilnic de fructe şi legume. Mai mult de 55% din adolescenţi nu au o activitate fizică de bază de 60 de minute pe zi, dar oricum băieţii au astfel de preocupări mai mult decît fetele, respectiv 59% faţă de 34%.

Totuşi, avem şi veşti oarecum îmbucurătoare, România este ţara cu cei mai puţini bărbaţi obezi din Europa, cu o rată de doar 7,7% din totalul populaţiei masculine, potrivit unui studiu al Eurostat, biroul european de statistică, dat publicităţii la începutul acestui an. Pe de altă parte, cei mai mulţi bărbaţi obezi sunt în Malta (25,1%) şi Anglia (22,3%).

Nici la femei nu stăm prea rău. În ceea ce le priveşte pe românce, acestea sunt pe locul 5 între statele europene cu cele mai mici rate de obezitate din populaţia feminină. Doar 9,5% dintre românce sunt obeze. Pe primul loc, la număr mic de femei obeze se află Italia (7,9%), care este

urmată de Austria (8,6%), Danemarca (9,1%) şi Franţa (9,2%). Cele mai multe femei obeze se găsesc ân Anglia (23%) şi germania (21,7%).

Deci, una caldă, alta rece. Cu supraponderalii ne situăm în top, cu obezii, mai liniştitor, pe undeva pe la sfârşitul clasamentului.

Ce este de făcut pentru ca următoarele generaţii să se bucure de mai multă sănătate, în primul rând?

Răspunsul ni-l dă autorul studiului amintit, efectuat recent în Spania. Doctorul Sanchez Perez precizează că promovarea unui stil de viaţă sănătos la adolescenţi, însemnând o dietă sănătoasă şi practicarea exerciţiilor fizice, reprezintă o prioritate.

În acest context, practicarea exerciţiilor de culturism-fitness, a exerciţiilor cardiorespiratorii, care nu presupun existenţa unor calităţi neuromotorii de excepţie, indiferent de vârstă, sex, activitate profesională, reprezintă o oportunitate de care trebuie să ne bucurăm cu toţii. Pe lângă mişcare, un rol major, după cum mai spuneam, revine unei diete sănătoase, echilibrate şi, un  ”aliat” al dietei îl reprezintă administrarea suplimentelor alimentare care au menirea de a ne completa dieta şi, în acelaşi timp, de a ne ajuta să ne atingem mai uşor şi mai repede obiectivele propuse, respectiv scăderea în masă corporală, pe seama arderii grăsimilor corporale, creşterea masei musculare, şi, în primul rând, asigurarea tuturor macronutrienţilor, mineralelor, oligoelementelor şi vitaminelor, de care organismul are nevoie. Cu alte cuvinte, suplimentele alimentare au o pondere însemnată, în ceea ce cu toţii numim, dietă sănătoasă, echilibrată.

Tu ai o activitate fizică de bază zilnic ?

3.Stilul de viata moderat

Te-ai gândit ce determină stilul tău de viaţă? De ce trăieşti aşa cum trăieşti, şi nu altfel?

Desigur, în primul rând preluăm, într-o măsură mai mare sau mai mică, obiceiurile părinţilor – obiceiuri cu care am fost obişnuiţi din fragedă copilărie. Aşadar, influenţa părinţilor e incontestabilă. Dar stilul de viaţă e influenţat şi de educaţia din afara familiei, de societatea în mijlocul căreia trăim. Interesant, însă, că cei care provin din familii în care se fuma şi se consuma alcool fumează şi beau într-o proporţie mai mare decât cei cu părinţi abstinenţi, chiar dacă au aceeaşi educaţie şi trăiesc în acelaşi mediu social. Nu putem trece sub tăcere nici faptul că mulţi copii din familii abstinente, datorită influenţelor celor din jur, devin sclavii fumatului şi ai alcoolului.

Stilul de viaţă e determinat, cel puţin parţial şi din informaţiile pe care le avem, de cunoştinţele câştigate din cele citite, auzite sau văzute. În ultimii 20 de ani s-a observat că persoanele cu o educaţie şcolară mai mare fumează într-un proces mai mic şi au redus consumul de grăsimi, de alcool şi de cafea, luându-şi timp pentru activitate fizică şi făcând sport nu numai prin intermediul televizorului. Totuşi, studii epidemiologice recente arată că, cel puţin în Statele Unite, schimbările survenite în stilul de viaţă n-au ţinut pasul cu creşterea explozivă a cunoştinţelor în domeniul sănătăţii, în general, şi al nutriţiei, în special.

În concluzie, dacă vrei să ai un stil de viaţă sănătos trebuie să fii înconjurat de oameni pasionaţi de sport şi alimentaţie sănătoasă. Convinge-ţi prietenii şi apropiaţii să adopte un stil de viaţă sănătos şi astfel, aveţi cu toţii de câştigat!